Legenda Educatoarei

Celor care cred că e uşor…

Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
– Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
– Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse:
– 6 perechi de mâini… nu cred că este posibil!
– Nu mâinile îmi produc dureri de cap, spuse Bunul Dumnezeu, ci cele trei perechi de ochi pe care educatoarea trebuie să-i aibă.
– Fac parte din modelul standard? întreabă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse:
– O pereche care să vadă prin uşa închisă. O a doua pereche în cefă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul şi care exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.
– O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
– Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de culcare, care convinge pe micuţul de trei ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
– Prea moale, suspină el.
– Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
– Poate să şi gândească?

– Nu numai să gândească, ci poate încheia compromisuri şi judecăţi…şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
– Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: Dumneavoastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
– Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu. Acolo este o lacrimă.
-Pentru ce e bună?
– Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
-Sunteţi un adevărat geniu, spuse Îngerul.
Aici Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
-Lacrima…păi da, ea este ventilul de supraplin.

S-ar putea sa iti placa si...

Pin It

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *