Scufita Rosie, psihanaliza literara

Daca tot e perioada examanelor de capacitate si mai ales a perlelor din lucrarile elevilor, sa facem si noi o analiza si critica literara pe marginea unei povesti cunoscute, Scufita Rosie, in spirit de bascalie, dar si cu tenta de pamflet. Sa incepem cu personajul principal:

De ce Scufita Rosie?

Din start, ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, in rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetate de mamica ei, pe care fetita o poarta des din cauza unei sensibilitati fizice la frig in regiunea craniului.

Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.

Scufita merge zi de zi cu cosuletul cu mancare la bunicuta care locuieste in padure. Nici o bunica normala nu locuieste in padure. Singura explicatie este ca aceasta bunica a primit in urma retrocedarilor cateva hectare de teren impadurit. Este stiut ca taranii nu se gandesc mult pana sa taie padurea, mai ales inainte de venirea iernii.

Asadar, aceasta bunica este o scorpie zgarcita care si-a facut casa in padure (oare nu tot din lemn taiat fara aprobare de la Ocolul Silvic?) si sta acolo ca sa-si pazeasca avutul.

Teoria ca este vorba de o baba ticaloasa se verifica prin faptul ca in loc sa plateasca un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinta neajutorata si bolnava) sa faca zilnic naveta din oras in padure, fara sa-i pese de pericolele la care o expune pe biata fata.

Scufita Rosie se intalneste cu lupul care o descoase in privinta drumului ei. Deja intram intr-o zona a fanteziei bolnave. Unu la mana ca in Romania lupi nu prea mai sunt, doi la mana ca se feresc de om ca de dracu, iar trei la mana, nu vorbesc si chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiata stana.

Singura explicatie este ca Scufita Rosie s-a uitat atat de mult la Animal Planet incat cunoaste obiceiurile lupilor si le poate intelege scheunaturile.

Lupul o ia inaintea Scufitei, care se opreste la cules de flori, isi preface vocea, intra la bunica si o inghite. Nu mai stam sa analizam faptul ca in padure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus ca e daunator sa inveti copiii ca e corect ca atunci cand ai o treaba de facut, sa te opresti la cules flori fara sa stii daca nu-s cumva specii protejate si in consecinta, pe cale de disparitie.

Lupul in schimb pare un personaj menit sa fie bataia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ manat de dorinta perpetua de a navali în casele oamenilor. Foloseste toate tertipurile: imita voci si daca nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.

Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.

Bunica musca momeala si-i da drumul. Iata cum este prezentata imaginea unei persoane in varsta: o senila care nu stie sa faca deosebirea intre un urlet de lup si glasul propriei nepoate. Cu aceasta imagine vor ramane copiii nostri.

Lupul se imbraca cu hainele bunicii, se aseaza in pat unde il gaseste Scufita Rosie. O ademeneste prin vorbe sirete sa se apropie si o inghite si pe ea. Lupul fiind imbracat in hainele bunicii, induce in mintea copilului sensul notiunii de travestit, putandu-i afecta grav viitoarea orientare sexuala.

Ce fel de minte bolnava poate spune la copii asa porcarii?

Iar dialogul, purtat cu Scufita, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dintii si mai ce?!…

Iar el raspunde invariabil cu minciuni menite sa o aduca pe Scufita in pat langa el. De aici deducem: corupere de minori si perversiuni sexuale!

Apare vanatorul care impusca lupul si le elibereaza pe Scufita Rosie si bunica. Ce cauta vanatorul in casa bunicii? Inseamna ca nu e prima data. Un vanator tanar si o femeie batrana, singuri in mijlocul padurii. Si ne mai miram ca “Stirile de la ora 5” abunda in relatari despre violuri savarsite asupra unor batrane?

Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam ca toti acesti infractori au citit in copilarie Scufita Rosie si iata consecintele: ani grei de puscarie! Apoi ce cauta la vanatoare de lupi pe proprietate privata?

Din doua una: sau e un braconier nenorocit sau e un stab mare de la Bucuresti care plateste sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. In oricare dintre variante, ar trebui sa fie infierat de creatorul basmului si nicidecum glorificat pentru fapta sa.

Finalul povestii este sinistru: lupul, zbatandu-se in ghearele mortii, “elibereaza” cele doua femei. Adica, avem oroarea sa asistam la aparitia a doua fapturi partial digerate care se pare ca nu au murit, ci cu nonsalanta isi reiau firul vietii. Mai rau ca in filmele horror! Si ne mai intrebam de ce exista copii dereglati din toate punctele de vedere.

Asemenea inchipuiri ale unei minti bolnave se “servesc” copiilor intre 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: “Alba ca Zapada” – auzi alba, imaculata si ea traieste sub acelasi acoperis nu cu unul, ci cu 7 barbati!

Rusine! Rusine! Rusine!

S-ar putea sa iti placa si...

Pin It

4 thoughts on “Scufita Rosie, psihanaliza literara

  1. Dacă tot ai început pe stilul ăsta, am o sugestie: fă-i o analiză literară şi la Klauss cel mare şi Klauss cel mic al lui H.C. Andersen. El oricum era mult mai imaginativ decât Fraţii Grimm. Cine ştie? Poate că vedem o nouă faţă a poveştii.:d

  2. Foarte fain…:d

    Mai citisem la un moment dat o variantă “politically correct”, dar analiza asta mi-a plăcut mai mult .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *