Balada unei tuici batrane


BALADA UNEI ȚUICI BĂTRÎNE

Muierea tînără e bună
Da’ ţuica-i ţuică doar bătrînă
Priveşte-o-n zare
Cum răsare
Ca luna plină dintre dealuri
Ca apa tremurînd pe maluri
De izul ei ameţitor
Nu eşti bărbat de nu ţi-e dor.

Muierile bîrfesc la poartă
C-aşa le-a fost ursit de soartă,
Dar fără rost
Că cine-i prost
Să dea licoarea
Pe sudoarea
Unei muieri
Ce poţi să-i ceri ?!

În păhărel
E un mister
Cu miezul dulce cristalin
Priviţi-l, încă este plin
Dar o mişcare
Din picioare
Şi mîna ţi-a şi dus paharul
La buze, să îi guşti nectarul.

Ce gest divin !
Acuma vin
Acele ameţeli duioase
Care-ţi cotrobăie prin oase
Şi ţi se pare
Că în zare
Eşti ca un zeu
Ca Dumnezeu !

De-ar fi muierea cum e ţuica
O babă fragedă ca puica
Ah, ţi-ai dori
Chiar beat de-ai fi
S-o dai pe gît şi-apoi să gemi
Şi înc-o dată să o chemi
Să-ţi toarne iar plăcerea-n oase
Cu unduirile-i duioase.

Dar nu încape în pahar !
Muierea n-are acest har
Să-ţi ardă gîtu’
Ci urîtu’
Scîrbosul ăla obicei
Te cicăleşte pînă-ţi iei
Lumea în cap şi disperat
Bei ţuică şi crezi c-ai scăpat.

Dar te înşeli! E răbdătoare
Muierea cu două picioare
Bîrfeşte, drăcuie, blesteamă
De cin’ să aibă dînsa teamă?!
Femeie – ce poţi să-i mai zici !
Cu cine să te contrazici ?!
Ea nu-nţelege cum că-n ţuică
Nu-i doar plăcere, e şi muncă.

AUTOR: Ioan LILA

S-ar putea sa iti placa si...

Pin It

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *